sâmbătă, 26 martie 2011

Capitolul 5

-Bella hainele nu sunt doar ceva ce sa pui pe tine e vorba de culori de a te asorta si accesoriza.Off Bella!Asta este o adevarata arta!

         -Alice mie nu imi pasa de arta asta.

         -Haideti fetelor nu trebuie sa va certati.Bella pur si simplu fai pe plac.

        -Sa-i fac pe plac?!Am probat zeci de mii de haine nici nu stiu de unde le mai scoate.

         -Nu te mai plange si imbraca astea.

         -Din momentul asta nu mai imbrac nimic gata am plecat!si am iesit pe usa mai rau ca o tornada.Dar normal ca ghinionul meu nu putea sa ma paraseasca asa ca primul pas pe care l-am facut pe scari a fost si ultimul.Am coborat mai mult de doua zeci de trepte cu fundul la sfarsit simtindu-ma ca si cum as fi facut injectii.

         -Bella intoarcete inapoi!Uite ne uitam la un film daca vrei si uite a venit si pizza.Haide vino sus te rog!Alice si ochii ei de catelus nu pot fi refuzati niciodata asa ca cu un oftat am mers din nou in camera de aceasta data pentru film.Dar baietii au vazut toata scena si sigur in acest moment se prapadesc de ras.Ce sa spun!Nu este vina mea ca nu sunt ca toate fetele pur si simplu nu pot suporta cumparaturile sau orice are legatura cu hainele si probatul lor.De data asta ne uitam la un film de actiune cu politisti dar pe la mijlocul filmului am adormit.M-am trezit cu un tipat asurzitor care provenea de la nimeni alta decat Alice.

         -Ce e Alice?De ce tipi in halul asta?

         -Bella e ajunul craciunului si tu dormi?Doamne avem atatea de facut.Cumparaturi,ornamente,cadouri,brad haide!Trezeste-te odata!M-am ridicat din pat si am intrat in baie cand am iesit Alice le spunea tuturor ce au de facut.Nici nu stiu cum am putut uita ca astazi este craciunul.Unde mi-e capul?

         -Baietii vor cumpara bradul si toate ornamentele necesare iar eu Rosalie si Bella vom merge dupa haine cadouri si mancare.Ne intalnim inapoi acasa pentru aranjamente la ora 16.

         -Ok!au spus baietii in cor si au iesit pe usa.

         -Bine acum haideti sa mergem la mall.Am luat masina lui Alice pana la mall si acolo a inceput sa alerge prin toate magazinele si sa ia de toate.Fata asta daca s-ar duce la un maraton de cumparaturi ar castiga detasat.Pentru urmatoarele 5 ore am vazut toate magazinele posibile iar intre timp am reusit sa le cumpar si eu lor cate un cadou la fiecare.Lui Emmet i-am luat un nou joc video lui Jasper o camasa rosie lui Rose o trusa de ingrijire a corpului lui Alice un set de bijuterii iar lui Edward care a fost cel mai greu o bratara din argint.

         -Perfect!Am luat totul si ne-am incadrat si in timp.

         -Normal ca ne-am incandrat in timp la cum alergi prin magazine.Hahaha.Dar m-am oprit din ras cand am vazut-o pe Alice cu o inghetata in mana.

         -Oo nu n-ai sa faci asta.Nuu!Am luat-o la fuga printre mese si Alice dupa mine dar am ajuns la capatul teresei si eram la etajul 2 al mallului deci nu prea puteam sa sar.Alice alerga dupa mine dar s-a impiedicat si toata inghetata ei de ciocolata s-a transformat in masca mea faciala.

         -Alice!!Te omor!

         -Scuze scuze scuze Bella!Mai bine plecam inainte sa ne dea o amenda pentru disturgarea linisti publice.Haide te cureti in masina.Cand am ajuns acasa nu mai eram suparata pe Alice in fond era vina mea dar inca mai aveam putina ciocolata in par pe care se pare ca baietii au vazut-o oricum si au inceput sa faca presupuneri si glume pe seama mea.

         -Bella putem vorbi putin?m-a intrebat Edward.

         -Te supara daca vei petrece craciunul cu noi?Adica nu te oblig sau ceva dar ma gandeam ca nu ai cu cine si poate ai vrea sa stai cu noi.

         -Nu ma supar deloc!Rose si Alice sunt ca si surorile mele si ma simt bine aici.Linistita.

         -Ma bucur atunci.Am mers in sufragerie unde ceilalti deja aranjau pomul si ne-am alaturat si noi lor.

RPOV

         Bella este asa de draguta si amuzanta si mi se pare ca seamana asa mult cu mine.Am inceput sa o iubesc ca si cum ea ar fi sora mea ceea ce daca ma cunosti bine nu este stilul meu.Adica nu prea sunt genul de persoana foarte prietenoasa cu toata lumea ci doar cu cine intradevar merita osteneala.

         -Hei!Psst!Rose tu n-auzi?

         -Scuze Alice ma gandeam.Ce este?

         -Pai ma gandeam sa…sa ma ajuti sa il cuplez pe fratele meu cu Bella.Pare ca tine la ea iar eu chiar vreau ca ea sa fie sora mea e foarte draguta si de treaba.

         -Ei bine Alice ai dreptate darn u cred ca ar trebui san e bagam noi Edward e baiat mare si poate sa faca asta si singur.

         -Haha!Edward e prea timid ca sa faca ceva.Ii trebuie putin ajutor iar acel ajutor il vom da noi.

         -Cum spui tu Alice dar ce ai de gand sa faci?

         -Pai ma intai vom incerca sa ii apropiem cat de mult putem si daca nu vor coopera ii vom obliga.Rose,se potrivesc prea mult pentru a nu incerca macar.Vei vedea ca dupa ne vor multumi pentru asta.

         -Ai dreptate.Alice esti un geniu!

         -Sstt!Stiu asta acum sa punem in aplicare planul.

         La sfarsit casa arata impresionant ma simteam ca si cum eram intr-un film special de craciun.Peste tot pe pereti era beteala aranjata meticulos iar semineul era incarcat de crengute de brad iar in mijloco coronita din brad lucrata manual.Alice s-a intrecut pe ea insasi de data asta.

         -Lume veniti aici sa aflati ce vom face anul asta de ajunul craciunului!!!Oare ce ne-a mai pregatit anul acesta Alice?Am vazut-o pe Bella apropiindu-se de mine iar spaima i se citea pe fata si intr-un fel ii dau dreptate uneori Alice poate speria pe toata lumea cu ideile ei.

         -Ce vrea sa spuna prin anul acesta?Voi ce faceti de obicei de craciun?

         -Ei bine Alice in fiecare an se gandeste la o activitate de familie in care sa participam cu totii si care sa ne apropie mai mult macar de sarbatori.Anul trecut ma crezi sau nu Alice a donat haine din garderoba ei la oamenii necajiti.Stiu ca pare ciudat dar defapt asta a obligat-o Esme sa o faca iar acum doi ani am iesit in curtea din spate sa facem oameni de zapada care sa semene cu fiecare din familie.Dar nu-ti fa griji nu cred ca anul acesta va fi ceva ce implica prea mult efort fizic.

         -De ce nu?nu stiam daca e bine sa ii spun dar nici nu vroiam sa o mint.

         -In ultimul timp Esme nu s-a simtit prea bine si nu o va suprasolicita si nici pe noi.Mi-am dat seama ca acest subiect este ceva delicat si nu am mai intrat in amanunte.

         -Deci doamna care este misiunea de anul acesta?a intrebat ursuletul meu luand o pozitie de soldat din armata si arata destul de carachios dar Alice i-a intrat in joc.

         -Anul acesta va trebui ca fiecare sa povestiti cel mai frumos craciun din toate de pana acum.Ati inteles?!                

         -Am inteles sa trati!au spus baietii in cor nu ne-am mai putut abtine si am inceput sa radem de scena din  fata noastra.

         -Acum haideti la locuri si sa incepem.

joi, 24 martie 2011

Capitolul 4

Mai devreme decat ma asteptam soarele a apus iar eu inca nu am ajuns acasa.Cum voi reusi sa aflu unde locuieste sau macar cine este tatal meu daca nu pot vorbi cu Jacob?Trebuie s ail gasesc pe Edward sis a il rog sa ma duca acasa.M-am apropiat de Rose ea fiind singura pe care chiar o cunosteam de aici.

         -Stii unde este Edward?

         -Trebuie sa fie afara.Haide te conduc la el.

         -Multumesc!am iesit din camera de zi si ne-am indreptat spre usa iar chiar acolo pe treptele de la intrare statea Edward fumand o tigara.Rose a plecat lasandu-ne sa vorbim in liniste.Incep sa o iubesc pe fata asta parca as fie u atat de mult semanam inafara de faptul ca ea este zeita frumusetii iar eu unul dintre dracusorii aia mici si negri.

         -Ma poti duce acasa te rog?

         -Din pacate nu se poate datorita furtunii de astazi copacii au cazut peste sosea si nu se poate trece.Va trebui sa dormi in camera lui Alice.Furtuna??Despre ce furtuna vorbeste eu nu am auzit nimic.Unde am fost toata ziua intr-o bula de plastic?De ce nu stiu nimic din ce s-a intamplat?In fine ma voi conforma si voi sta in camera cu Alice pare de treba si asa o voi putea cunoaste mai bine.Grozav!

         -Bine!Ma poti duce la ea pentru ca mi-e un somn.Nu am dormit prea bine noaptea trecuta.

         -Sigur!am urcat scarile iar la capatul coridorului era o usa mov.Asta poate spune totul despre Alice…a spus Edward cu un ramjet pe fata.Probabil era una din fetele care sunt obsedate de culori care e problema,nu inteleg?

         -Alice deschide!

         -Vin!Oo Edward ce e?

         -Ei bine ma intrebam daca Bella poate dormi cu tine in seara asta pentru ca nu o pot duce acasa soseaua e blocata.

         -Evident fratioare!Vai Bella ne vom simti atat de bine vom asculta muzica iti voi face parul iti void a niste haine care sa arate a haine.Ce frumos va fi!

         -Wow wow wow!Spiridus hiperactiv ce zici?In primul rand nu este nimic in neregula cu hainele mele si in al doilea rand eu nu sunt Barbie Bella!!

         -Ba da vei fi!m-am uitat la Edward cu o privire rugatoare sa ma scape de problema in care m-a bagat.

         -Imi pare rau Bella nut e pot ajuta.

         -Ioi Bella a intrat pe mana lui Alice?Asta nu-I deloc de bine!si au inceput amandoi sa rada.

         -Rose ajuta-ma sa dau bufonii astia afara din camera te rog!pana i-au date le afar ape baieti eu am inspectat camera iar dulapul era mai mare decat camera ei si asta nu e un semn bun deloc.

         -In sfarsit in pace!Bine…acum ce sa facem?Film,muzica sau pizza?am stat un timp sa ne gandim cel putin ele caci eu stiam foarte bine ce vroiam sa fac.Sa dorm!

         -Stiu!a tipat Alice.Ne vom uita la un musical si vom manca pizza.Bella dami te rog telefonul de pe pat.Am luat telefonul si I l-am aruncat.

         -Buna seara as dori o comanda ca de obicei la casa Cullen!Multumesc la revedere!si uite cum incepe tortura mea!

miercuri, 23 martie 2011

Capitolul 3

Am mers in camera sa ma culc dar nu am putut adormi. Gandul ca sunt intr-o casa straina nu ma lasa sa dorm. Simteam o teama ca Edward ar face ce face si Jacob dar am alugat rapid gandul acela. El nu putea fi asa nu dupa cat de frumos si grijuliu se purta cu mine.De ce nu pot avea o viata normala si simpla ca toata lumea?Dar in timp ce imi imaginam tot felul de scenarii cum ar fi fost viata mea fara Jacob am adormit.Visam…eram intr-o casa mare,frumoasa chiar foarte frumoasa parea a fi una din acele vile din filme.Multi oameni se invarteau prin jurul meu dar nu era nicio fata cunoscuta,una singura mi se parea familiara semana cu fata din rama lui Edward de pe biroul din cabinet,sora lui parca dar nu puteam fi sigura ca ea era.Restul erau niste necunoscuti pentru mine dar dintr-o data in camera a aparut Edward cu o fata distrusa m-am apropiat de el si am vrut s ail intreb ce are ce s-a intamplat dar cand am ajuns in fata lui am simtit o suprafata dura lovindu-mi capul…Grozav intr-un pat atat de mare eu am reusit performanta de a ajunge pe podea.Oare ce insemna visul ala ciudat?Am mai avut astfel de vise care oarecum se intamplau dupa un timp.Dar de data aceasta era diferit nu cunosteam pe nimeni si nu stiu cum am putut sa ii visez daca nici nu stiam cine sunt.M-am uitat pe fereastra.Se lumina probabil era in jur de ora 7.Mi-am luat hainele si m-am indreptat spre baie sa fac un dus si sa uit de acel vis intotdeuna apa calda ma relaxa si imi golea mintea pentru moment.Am iesit din dus si am constatat ca mintea mea putin mai mare decat o aluna a uitat sa ia blugii de pe scaun si ca sa ajung in camera trebuia sa trec prin fata dormitorului lui Edward iar daca el era treaz atunci as muri de rusine.Am deschis usa incet intai am scos capul sa vad daca zona e libera usa de la dormitor era inchisa inseamna ca inca dormea.Am mers tiptil pe coridor dar fix in fata dormitorul lui usa s-a deschis si a iesit un Edward somnoros.Dar somnul i-a fost inlocuit de soc cand m-a vazut stand in fata lui doar intr-un prosop cu apa curgandu-mi din par.Imi venea sa mor mai idioata de atat nu puteam fi.Acum ce fac?Misca-ti odata fundul ala in camera si ramai acolo pentru tot restul vietii tale.Hmm parea un plan bun dar nu eu trebuie sa ma fac de ras mai mult decat m-am facut pana acum.

         -Scuze…doar ca…imi uitasem pantalonii in camera…si…ma duceam sa ii iau.nu am mai stat nicio clip ape ganduri si am tulit-o in camera mi-am luat pantalonii si ma rugam la dumnezeu ca Edward sa nu mai fie acolo.Dar se pare ca pentru prima oara ghinionul si-a luat o pauza din a-mi mai face viata un calvar si am ajuns in baie fara sa ma mai intalnesc cu el.M-am imbracat si m-am spalat pe dinti apoi am coborat la micul dejun dar cand am ajuns in bucatarie Edward vorbea la telefon sip e fata lui se putea citi durere,groaza si in final disperare.A inchis si si-a indreptat ochii inspre mine.

         -Trebuie sa ajung undeva urgent si ma tem ca va trebui sa mergi cu mine.Haide iti iau ceva de mancare pe drum.

         -Nu e nevoie nu mie foame.Sa mergem!ma temeam ca telefonul care la primit Edward are legatura cu visul meu de azi noapte.Tot drumul nu a scos niciun sunet mergea cu o viteza inspaimantator de mare dar nu am avut curajul sa ii spun sa mearga mai incet.

         -Am ajuns coboara!ma inspaimantat tonul pe care l-a folosit asa ca am coborat imediat din masina dand cu ochii de o vila impresionant de mare si alba.Imediat ce am intrat Edward a intrebat pe una din persoanele din visul meu ceva ce eu nu am putut auzi si a luat-o la fuga pe scari lasandu-ma pe mine singura acolo cu cei patru necunoscuti.Erau doi baieti si doua fete.Primul era mare cat un urs cu parul cret si cu un chip copilaros.El o tinea in brate pe cea mai frumoasa femeie din lume cu care doar daca stateai in aceeasi camera te simteai nesemnificativa in compartie cu ea:blonda cu ochii caprui profunzi cu buzele pline si niste forme invidiate de oricine de sex feminin.In spatele lor statea un tip blond care semana mult cu cea de dinainte poate erau frati sau ceva.Dar ce m-a facut sa ma blochez era o papusa vie care plangea la pieptul lui.Dintr-o data toate fetele erau inreptate spre mine iar eu ma simteam ca o intrusa in paradis pentru ca ei clar nu erau de pe lumea asta.

         -Buna tu trebuie sa fii Bella nu?a intrebat fata cea micuta de statura.

         -Da dar de unde stii cum ma cheama?

         -Fratele nostru ne-a zis ca vei veni cu el.Eu sunt Alice el este Jasper,Rosalie ei doi sunt gemeni si Emmet.stiam eu ca trebuie sa fie frati.

         -Incantata de cunostinta!am dat mana cu fiecare protocolar dar cand am dat mana cu Rosalie am simtit un fel de electricitate ciudata si am observat ca si ea a simtit asta.Dar nu am avut timp sa ma gandesc la asta ca Edward a aparut in camera ca si in visul meu si le-a spus fratilor lui ca Esme isi va reveni in curand.Deci era vorba de cineva bolnav dar cine era Esme?Nu am avut ocazia sa il intreb caci Rosalie m-a invitat sa mananc ceva.In timp ce mancam Rosalie mi s-a adresat pentru prima oara direct.

         -Am auzit de la Edward ca tu ai ramas fara parinti.

         -Da acum doi ani au murit intr-un accident de masina dar nu de curand am aflat ca tata s-ar putea sa nu fie tatal meu.ma simteam ca si cum ei i-as putea povesti orice si fara sa imi dau seama i-am expus toata viata mea dezastruoasa.

         -Imi imaginez ca viata ta ar trebui sa fie perfecta.

         -Defapt eu si fratele meu am fost adoptati.Inainte de asta am trait modest intr-un apartament parintii nostri fiind divortati iar cand mama a murit arsa in casa noi am ramas fara casa iar tata nu a vrut sa ne creasca asa ca am ajuns in orfelinat de unde ne-au adoptat Esme si Carlisle.Ne-au adus aici si ne-au crescut ca pe proprii lor copii.deci Esme este mama lor si se pare ca ea este cauza tristetii lor.

         -Dar ce a patit mama voastra adoptiva?De ce toti sunteti atat de tristi?

         -Asta este o alta poveste care numai Edward,Alice sau Emmet ti-ar putea-o spune.Imi pare rau dar eu nu am nici un drept sa o spun.

         -Nu-i nimic.

marți, 22 martie 2011

Capitolul 2

EPOV

         Ce noroc ca am decis sa ma mut singur fara familia mea imediat ce mi-am inceput cariera de psiholog.Asa nu ma poate deranja nimeni si chiar daca o iubesc foarte mult pe Esme nu aveam chef de explicatii la ora asta asa ca pentru prima oara in viata mea am luat o decizie corecta.

         -Vino sa iti arat unde vei dormi in noaptea asta.Am condus-o spre camera de oaspeti nu are prea mare dar pentru o noapte pare a fi destul de acceptabila.

         -Dar eu…eu nu am cu ce sa ma schimb.a spus ea incet

         -Iti voi aduce niste haine de ale mele sunt un pic mari dar cred ca vor fi bune.M-am intors pe calcaie si m-am indreptat spre camera mea dar inainte sa ies pe usa am auzit un multumesc care nici nu eram sigur daca la rostit sau mi s-a parut mie.M-am inors in camera cu hainele si le-am pus pe pat.

         -Daca vrei sa faci un dus baia este pe hol la dreapta.Ai acolo tot ce iti trebuie.Schimbate te astept la cina.Toate fiind spuse am coborat la bucatarie si am inceput sa pregatesc cina.Pentru prima data gateam si pentru altcineva inafara de mine.Ramanand singur doar cu mine incet incet m-am afundat in amintiri.Inca nu pot uita fata indurerata a mamei mele si eu ca un nenorocit ce sunt stateam acolo pur si simplu si nu miscam nici un muschi sa o ajut.Doar priveam cum mama mea era inghitita de intunericul necrutator pana cand nu a mai ramas din ea decat trupul ei fara vlaga trantit la pamant fara pic de viata in el.

         -Miroase minunat!am tresarit aproape scapand din mana paleta cu care inconstient intorceam omleta in tigaie.

         -Scuze nu am vrut sa te sperii.

         -Nu face nimic doar ca ma gandeam si nu am auzit cand ai venit atata tot.Nu am mai gatit pentru altcineva inafara de mine deci nu prea ma pricep dar sper sa iti placa.

         -Nu iti fa grijii nici eu nu sunt un as la asa ceva.imi zambi ea impaciuitor si doamne pana acum nu am vazut cat de frumoasa era.Avea trasaturile fetei fine buzele pline parul cu nuante de roscat dar singurul lucru care era dea dreptul trist erau ochii ei de culoarea ciocolatei in care te putei pierde oricand dar in lucru lipsea din ei…viata.Dorinta de viata,fericirea nimic erau goi in care daca cautai dadeai numai de tristete suferinta si necazuri.Dar abia atunci mi-am dat seama ca ma holbam la ea ca un prost si ea se simtea mai mult decat stanjenita dupa culoare din obrajii ei asa ca m-am intors rapid la farfuria mea si am continuat sa mananc.Nu am mai scos niciun cuvant pe timpul mesei iar cand am vrut sa strang farfuriile sa le spal Bella mi-o lua inainte.

         -Ce faci?

         -Strang masa.

         -Nu te pot lasa sa faci asta tu esti un oaspete aici nu trebuie sa faci nimic.

         -Ba trebuie macar cu atat sa te rasplatesc pentru ce ai facut pentru mine si faptul ca ma adapostesti sub acoperisul tau.Am renuntat nu aveam nicio sansa sa ma impotrivesc pentru ca in final tot ea ar fi castigat m-am resemnat stergand farfuriile si punandu-le la loc.

         -Vino san e iutam la un film sin e cunoastem mai bine.Ce zici?ma uitam la el analizanu-I pentru a nu stiu cata oara
trasaturile fetei,iar dupa un moment destul de lung mi-am dat seama ca astepta un raspuns din partea mea.

         -Sigur!in timp ce ne indreptam spre canapea m-a traznit realitatea.Daca Jacob ma cauta si cand voi ajunge acasa v-a trebui sa infrunt toate vorbele lui rautacioase.Dar ce trebuie sa fac este san u uit ca telul meu de acum incolo este sa imi gasesc tatal si chiar daca nu este el sa aflu de ce Jacob ar fi zis ca sunt fica lui.

         -Ce film vrei sa vezi?aproape uitasem de existenta doctorului Cullen

         -Ce zici de unul horror?     

         -Cum vrei…am asteptat sa puna filmul in DVD sis a se aseze langa mine pe canapea.De-a lungul filmului ma tot gandeam la vorbele lui Jacob si nu gaseam niciun motiv sa ma minta.

         -Cum ai ajuns la ora aceea tarzie pe strazile alea intunecate?

         -Ei bine…m-am certat cu iubitul meu si…si am aflat ca mama mea a avut un amant si ca eu as putea fi defapt fica lui.

         -Imi pare tare rau…abia cand m-a imbratisat mi-am dat seama ca plangeam.

         -Nu-i nimic dar voi afla adevarul orice ar fi.

         -Te voi sustine.Daca vei avea vreodata nevoie de ceva orice ar fi voi fi aici si te voi ajuta.

sâmbătă, 12 martie 2011

Capitolul 1

Am pasit cu teama in camera alba,frica inudandu-mi corpul.Imi era frica ca el va afla unde sunt si va veni dupa mine.Nu mai pot indura temperamentul lui dar sunt prea lasa pentru a face ceva in acesta priviinta.M-am asezat pe canapeaua maronie jucandu-ma cu degetele vrand sa nu fi venit defapt stiind ceea ce voi patii daca el ma va gasi.Barbatul din fata mea -avea in jur de 25 de ani- a tusit iar eu mi-am ridicat capul evitandu-I privirea curioasa.S-a apropiat de mine deschizand gura sa spuna ceva dar iam luat-o inainte.    

         -Sotul meu ma bate!am spus cu o voce pierduta temandu-ma de toate intrebarile ce vor urma .

         -De cand timp se intampla asta?a intrebat barbatul care acum era langa mine.Avea tenul alb ochii de o nuanta ciudata de verde iar parul ii era ravasit totusi parand aranjat.Era ciudat ca nu imi inspira teama pe care mi-o inspira toti barbatii care se apropie prea mult de mine.

         -De un an si jumatate.

         -Vrei sa vorbesti despre asta?indoiala simtindu-se in vocea lui.Am dat usor din cap in semn ca da.

         -Acum un doi ani parintii mei au murit,iar eu am ramas singura el fiind unica cunostiinta pe care o mai aveam in lumea asta.Mi-a propus sa ne casatorim si sa ma mut cu el.Am acceptat crezand ca el este barbatul perfect,dar dupa un timp de la casatorie a inceput sa ma bata si sa imi spuna tot felul de vorbe grele.Mi-am ridicat tricoul aratandu-I cea mai proaspata vanataie.       

         - Ai incercat sa te desparti de el sau sa dai o declaratie la politie? Am incremenit amintirile navalind in mintea mea fiind prea multe ca sa le mai opresc.

         -Da!dar el a aflat si a venit dupa mine batandu-ma atat de tare incat am stat o saptamana in spital.Am venit la dumneavoastra sperand ca ma veti ajuta.

         -Te rog spune-mi Edward nu sunt atat de batran pentru a-mi spune dumneavoastra.

         -Bine…Edward.brusc telefonul a inceput sa vibreze in pantaloni l-am scos si vazand numele ma cuprins o teama de nedescris.Pot veni si maine?am intrebat in graba mea de a iesi cat mai repede posibil si am auzit un da slab.
        

EPOV

Am ajuns in graba la cabinet tarziu ca de obicei si am rugat-o pe asistenta sa pofteasca primul pacient.Pe usa a intra o fata slabuta cu parul castaniu si cu ochii de ciocolata.A mers cu capul in jos pana la canapea si apoi s-a asezat fara sa scoata niciun cuvant.Am studiat-o pentru o vreme,iar cand linistea a devenit apasatoare mi-am dres glasul si m-am apropiat de ea.Puteam simti frica pe care o emana corpul ei firav.Am deschis gura sa o intreb care este problema dar mi-a luat-o inainte.

         -Sotul meu ma bate!auzind acele cuvinte sangele a inceput sa imi fiarba in vene si inima si bata din ce in ce mai tare.Pentru oameni ca ea am ales meseria asta pentru a motiva toate femeile sa nu se lase calcate in picioare de niste lasi carora le este frica sa nu ramana fara femeie in casa care sa ii ingrijeasca.Nici nu imi puteam inchipui ca o fata asa sensibila ca ea sa aiba parte de asemenea cruzimi.

         -De cat timp se intampla asta?am intrebat cu o oarecare teama in voce ca acest lucru sa fie de mult timp.

         -De un an si jumatate.A avut dreptate cel ce a zis ca de ceea ce ti-e frica nu scapi.

         -Vrei sa vorbesti despre asta?am intrebat-o cu o oarecare indoiala ca ar fi diferit ca la ceilalti pacienti si ea ar fi de acord din prima dar spre surprinderea mea a dat din cap in semn ca da.

          -Acum un doi ani parintii mei au murit,iar eu am ramas singura el fiind unica cunostiinta pe care o mai aveam in lumea asta.Mi-a propus sa ne casatorim si sa ma mut cu el.Am acceptat crezand ca el este barbatul perfect,dar dupa un timp de la casatorie a inceput sa ma bata si sa imi spuna tot felul de vorbe grele.si-a ridicat tricoul si mi-a aratat o vanataie proaspata si erau si altele in sus pe spate.Nici nu stiu cum de ma abtineam sa nu ma duc dupa el sa il iau chiar eu la bataie sa guste din propiul medicament.

-Ai incercat sa te desparti de el sau sa dai o declaratie la politie?

-Da!dar el a aflat si a venit dupa mine batandu-ma atat de tare incat am stat o saptamana in spital.Am venit la dumneavoastra sperand ca ma veti ajuta.


-Te rog spune-mi Edward nu sunt atat de batran pentru a-mi spune dumneavoastra.

-Bine…Edward.brusc telefonul ei a inceput sa vibreze la scos si presupun ca era prietenul ei pentru ca dupa ce a citit numele a inceput sa tremure si sa se agite sa ajunga repede la usa.Pot veni maine?

-Da!iam raspuns si sper sa fi auzit pentru ca am decis ca acest caz va fi prioritatea mea de acum incolo iar daca ea nu a reusit sa il bage la inchisoare atunci o voi face eu.

         BPOV

         Am ajuns acasa in graba am inchis usa si m-am intors pe calcaie spre camera de zi, dar spre surprinderea mea Jacob era chiar in spatele meu.

         -Pe unde umbli la ora asta?a intrebat defapt mai mult a tipat superior.

         -Dar este abia ora 18.am spus soptit

         -Nu ma mira ca umbli de nebuna pe strada cand maicata nu era mai mult decat o vagaboanta.Asta a fost ultima picatura tot ce mi-a ramas de la parintii mei sunt amintirile sin u permit ca unul ca el sa o pateze in felul in care o face.

         -NU vorbi asa de MAMA mea!Nu ai niciun drept sa vorbesti asa de ea.

         -Esti proasta?Tu stii macar cine este tatal tau?

         -Bineinteles ca stiu!Este Charlie.am tipat exasperata rotindu-mi ochii.

         -Gresit!Tatal tau este un mosneag cu bani cu care umbla maicata pe interes.

         -Minti!

         -Nu te mint.Cand am venit intr-o zi la tine i-am auzit vorbind si nu era deloc o discutie amicala.

         Nu am mai suportat mi-am luat haina si am iesit in fug ape usa.Am luato la fuga pana am ajuns intr-un parc si m-am asezat pe o banca si am inceput sa plang.Nu poate fi adevarat tot ce mi-a zis trebuie sa fie doar o minciuna de a lui.Nu se poate ca mama mea sa fi facut asa ceva.Trebuie sa il gasesc pe acel barbat si sa aflu daca este intradevar tatal meu.
             
            Cat timp am reflectat nici nu observasem ca se intuneca.M-am ridicat cu greu si am luat-o incet inapoi spre casa.Dintr-o data in fata mea au aparut  trei tipi masivi care cand m-au vazut au inceput sa rada.Am vrut sa ii ocolesc dar unul dintre ei m-a prins de cot.

         -Unde te grabesti asa papusa?

         -Nu ma atinge.formara un cerc in jurul meu si ma imbranceau dintr-o parte in alta dar ca prin minune a aparut o masina un Volvo argintiu din care a iesit nimeni altul decat…doctorul Cullen?!

         -Intra in masina acum!Intra!

         -L-am ascultat si am urcat in masina.cu o privire ucigatoare toti trei s-au dat un pas in spate iar doc Cullen a urcat in masina si a calcat nervos pe acceleratie.

         -Ce cautai in zona aia asa periculuasa?

         -Acolo locuiesc!Si trebuie neaparat sa ma intorc acasa.

         -Nu te vei intoarce acolo.Cel putin nu astazi.

         -Si unde sa merg?

         -Vei merge la mine acasa.

         -Oo nu,nici gand!

         -Eu vreau sa merg acasa.

         -Nici nu ma gandesc!ciudat faptul ca era atat de enervat pentru ceva ce avea legatura cu mine.De ce ii pasa oricum ce se intampla cu mine?

         -De ce te intereseaza viata mea?am dat eu frau liber gandurilor.La auzirea intrebarii mele buzele lui formara o linie dreapta presandu-se.Cand ma gandeam ca nu are de gand sa-mi raspuna am intors capul sa privesc pe geam dar exact atunci a inceput sa vorbeasca.

         -Pur si simplu nu pot suporta ca niste lasi fara creier sa distruga viata unei persoane care nu are nicio vina o persoana care are o viata destul de grea si fara ca cineva sa ii aduca si alte necazuri pe care sa le care pe umeri.

         -Aham…a fost raspunsul meu genial!Pur si simplu nu ma asteptam la asa ceva poate ca nu chiar toti barbatii sunt la fel.El pare sa se gandeasca si la altcineva inafara de el si de dorintele lui si asta imi dadea incredere ca nu imi vrea raul cel putin nu dupa ce tocmai m-a salvat de acele gorile.

         -Am ajuns!

Despre fanfic

In urma cu doi ani
„-La multi ani,fata mea!
-Mama,ti-am spus...nu vreau cadouri!
-Haide Bella,o singura data implinesti 18 ani.Te rog!E din partea mea si a tatalui tau.
-Wow mama!O excursie la New York!?Multumesc!
-Haide,trezeste-te si pregateste-ti bagajul la ora 20 vei fi in avion catre New York !
-Dar sunt 2 bilete?
-Stim ca tu te intelegi foarte bine cu Jacob si iti petreci mult timp cu el asa ca am luat un bilet si pentru el sa vina cu tine.
-E grozav!Va multumesc mult!
-Haide vino!Trebuie sa mergem acasa.
-Nu!Vreau sa mai stau putin cu ei.
-Bella trebuie sa plecam.
-De ce nu am fost si eu cu ei?De ce?!
-Linisteste-te,te rog!
-Nu pot.Numai din vina mea au murit,daca eu nu plecam ei ramaneau acasa si nu se intampla nimic din toate astea.
-Gata,nu mai plange.Vino!Hai acasa.
...................................................................................................
-Taci odata!Intelege,nu mai sunt mami si tati.Treci odata peste si nu mai plange ca un copil prost,acum esti sotia mea si vei face tot ce trebuie ca barbatul tau sa fie multumit.
-Lasa-ma in pace!
         Iar de atunci Bella Swan a stat in casa parintilor sai alaturi de sotul ei Jacob Black,iar la fiecare pas gresit ea plateste dur.Dar intr-o zi ea a prins putere si de aici va incepe adevarata ei viata pentru care trebuie sa lupte daca vrea sa o recapete din mainile nenorocitului ei sot.