sâmbătă, 21 mai 2011

Capitolul 12

In timp ce ma imbracam mi-am adus aminte ca Rose era plecata de mai bine de o saptamana iar de ultima oara cand am vorbit cu ea e ceva vreme si mi-e asa dor de ea.Sper sa se intoarca cat de curand acasa altfel ma vad nevoita sa urc in avion si sa o aduc chiar eu inapoi acasa.
Am coborat si m-am indreptat spre bucatarie de unde se auzea o galagie infernala.Am intrat pe usa pentru a vedea in fata ochilor cea mai haioasa imagine pe care am vazut-o vreodata.Alice statea inca in pijama cu niste papuci cu puf roz si cu hello kitty pe ei de o parte a mesei cu un polonic in mana iar Emmet de partea cealalta cu un castron in cap si o strecuratoare in mana iar Jasper incercand sa o calmeze pe Alice sa lase polonicul jos.Pe margine langa bufet stateau Rose si Edward distrandu-se pe cinste de circul din fata lor.

         -Stai pe loc Emmie-Teddy sauma vad nevoita sa folosesc altileria grea.Iti arat eu tie sa te mai furisezi in dormitorul meu in timp ce eu te stiu la kilometri departare de aici.Nesuferitule!

         -Crazy Allie!Opreste-te inainte ca cineva sa fie ranit!    

         -Oo!Dar cineva va fi ranit si acela vei fi tu!A luat cutia cu cereale de pe masa si a aruncat-o inspre el numai ca in locul lui Emmet cel vatamat a fost saracul pisoi al lui Esme care il lasase in grija lui Jasper inainte sa plece cu Carlisle intr-o excursie fulger in Italia.M-am decis sa aflu ce se intampla aici asa ca m-am indreptat spre Edward si Rose care nici ei nu m-au observat in usa fiind prea ocupati cu spectacolul.

         -Ed,ce se intampla aici?

         -Nimic iesit din comun,scumpo.Doar o ciondaneala intre frati.

         -Pot spune ca e mai mult de atat.Ce a facut Emm de data asta?

         -Cand am venit i-a venit stralucita idee sa va faca o surpriza voi nestiind ca noi ne intoarcem.Asa ca ne-am impartit:eu m-am dus la Edward care era in dus si m-am bagat in patul lui prefacandu-ma ca esti tu,iar Emm s-a dus la Alice s-a bagat sub patul ei in timp ce ea statea in dressing si dupa ce s-a intors in camera Emmet de sub pat a inceput sa faca zgomote ciudate pana saracuta de ea a inceput sa strige la Edward dupa ajutor.De atunci iti poti imagina si tu ce s-a intamplat...

         De aceasta data a fost Rose cea care a vorbit.Asta da surpriza dar se pare ca nu prea multa lume se bucura de sosirea lor.M-a linistit enorm faptul ca am vazut-o acum si stiu ca e in siguranta acasa.

         -Eu ma bucur ca v-ati intors.am luat-o intro imbratisare calda cum numai noi stim.

         -Si mie B. nu stii cat de dor mi-a fost de tine.Defapt de voi toti nebunii mei.

         -Alice!Emmet!Vreti sa incetati si sa va asezati la masa odata si sa stati linistiti.a tipat ea pana cand amandoi s-au oprit din fugarit si s-au asezat cuminti pe scaune.

         -Hei Emmie!Nu ti-a fost dor de mine nici macar cat sa-mi dai o imbratisare.

         -Bineinteles ca da Belly-Welly!!Iei...de cand nu te-am mai vazut pitico!a strigat invartindu-ma prin bucatarie.

         -Acum ca suntem cu totii calmi haideti sa mancam ceva.

         -Da!Mancare...!

         -Mai incet Emmy sa nu te aresteze politistul „Sunculita” ca ai depasit viteza legala cand fugeai dupa omleta.a spus Alice cu o ironie clara in glas.Nu am mai putut rezista si am pufnit toti in ras de penibilitatea situatiei.

         -Foarte amuzant ce sa zic!

APOV

         Am luat micul dejun in liniste in ciuda nervozitatii mele.Nu imi vine sa cred ce a putut sa-mi faca idiotul de Emmet.Cum a putut sa isi sperie in halul asta surioara mai mica chiar nu are nimic in capul ala.Dar dupa cum prea bine stiti nimeni nu se pune cu Alice Culen si scapa cu una cu doua.Il voi face sa plateasca pentru sperietura pe care am tras-o.Isi va dori sa nu se fi nascut mai mult decat imi doresc eu noua colectie de primavara.
         Am terminat masa si am plecat in camera mea fara sa mai scot vreun cuvant.Am decis ca astazi cum e o si insorita sa ma imbrac cu un maieu gri,o pereche de pantaloni albastu deschis cu o palarie draguta alba si cateva accesorii.
Am coborat jos unde se afla toata lumea uitandu-se la tv.Rose era imbracata cu o fustita draguta pana peste genunchi,un maieu alb,botine negre si o esarfa in alb si negru,iar pe deasupra un trench negru.













................................................................................................................
Bella se schimba-se si ea.Spre surprinderea mea era imbracata destul de bine si elegant.Purta un tricou mai lung roz cu o pereche de jeansi maro,botine negre,o coronita cu fundita,o gentuta inflorata alba si o jacheta neagra.












...............................................................................................................
Cu Esme si Carlisle plecati si tot nu imi venea nici o idee ce am putea face astazi.Dar cum sunt Alice pana am ajuns la ceilalti am gasit un plan numai bun pentru astazi.

         -Bella ce bine imbracata esti!Si chiar fara ajutorul meu.

         -Da,pai am rugat-o pe Rose sa ma ajute.

         -Cat ma bucur ca incepi sa ceri pareri despre imbracaminte, poate de acum te va preocupa mai mult cum si cu ce te imbraci.

         -Nu exagera,Alice!

-Ok!Ok!Baieti,cum parintii sunt plecati de acasa si suntem cu totii din nou ce ar fi sa facem astazi iesirea in club despre care vorbeam sa sarbatorim in cinstea Bellei si faptului ca a acceptat sa faca parte din familia noastra?

         -Asta este un plan foarte bun!Este o ocazie grozava iar timpul este de partea noastra.a raspuns Rose.

         -Dar cum niciodata nu sunt de ajuns cate haine avem astazi vom merge la mall sa cumparam cate ceva dragut pentru diseara asa ca haideti miscativa fundurile la masini si sa mergem.

         -Am inteles,sefa!au raspuns Emmet si Edward in acelasi timp.Fratiorii astia doi ai mei sunt niste scumpi cand vor dar la fel de bine pot fi si nesuferiti.Am ajuns in garaj si planuiam cine cu cine merge pana acolo.

         -Deci eu cu Jasper mergem cu Rose cu Shelby-ul ei,iar Bella,Edward si Emmet cu Jeepul lui Emm.Ne intalnim in fata mall-ului in jumatate de ora.

         -S-a facut!au raspuns toti in cor.

...............................................................................................................................................................

         BPOV

         Nici nu ne-am reunit bine,iar Alice deja a inceput sa ne tortureze plimbandu-ne prin absolut toate magazinele posibile din mall.Am facut cumparaturi pentru mai mult de douazeci de oameni si inca nu am luat nimic pentru seara aceasta.

         -Alice,haide sa luam hainele pentru diseara si sa mergem.

         -Bella,incearca sa te distrezi si tu.
         -Ce poate fi asa distractiv la a proba haine pana la lesin.Iti spun eu,daca Barbie ar fi reala ar tipa de exasperare.

         -Haide,nu mai spune prostii si probeaza astea daca iti plac plecam de aici direct la club.Multumita?!

         -In extaz!!

         -Grozav!S-a zis cu Bella cea cocheta...a murmurat ea.

         -Te-am auzit sa stii.

sâmbătă, 14 mai 2011

Prewiew

Trr...trr....alarmă tampită!Cum strică ea somnul tuturor tulburându-le visele.O altă zi.O nouă zi de plictiseală la liceu.Cine oare la inventat?Viata mea e cam așa:mă numesc Bella,iar față de mama mea si profesori sunt copilul perfect si fără cusur,iar in fata prietenilor mei sunt cea mai cool tipă din liceu cu care oricare tip ar vrea să fie.Dar cum eu am doar gusturi bune sunt cu cel mai popular tip din școală si căpitanul echipei de fotbal.
                -Scumpo!Trezește-te doar nu vrei să intarzii la scoală,nu?se putea să nu mă intrerupă mama din prezentarea vieți mele „perfecte”.
                -Sunt gata de mult mamă doar mă uitam pe lectii.am si fugit la dus.Când am fost gata am coborat la bucătărie unde se afla mama,am luat o gură de cafea,i-am dat un sarut pe obraz si am iesit pe usă.
                Pe drum spre școală m-am oprit la un magazin de imbrăcăminte am luat o bluza decoltata,o pereche de jeansi strâmti si o pereche de pantofi cu toc si am intrat in cabină m-am imbracat,iar inainte să plec m-am machiat.Am iesit si am plătit la casa tot ce trebuia si am plecat la scoală.Asta se intamplă in zilele in care imi e prea lene să mă mai strecor in baia fetelor eu „cea perfecta”,să mă schimb si apoi să ies ca eu,cea mai populară fată.Pe drum spre școală m-am intalnit cu cea mai bună prietenă a mea Jenifer pe care o cunosc de cand eram deo schioapă.Ea este singura care imi stie secretul.
                -Hei Jen!Aici!
                -Bells,ce faci?
                -Eh,uite dau si eu pe la liceu tu?
                -Pai mă gândeam să dăm o tură si apoi ajungem si la ore.Tu le zici că ai avut probleme cu „masina” ,iar la mine nu e nevoie de scuze.Să spună merci că vin la orele lor plictisitoare.
                La Jen să dăm o tură=să ardem cam trei tigari si un litru de tequila.Ăsta era ritualul ei din fiecare zi de școală câteodată mergeam si eu in zilele când aveam prima oră chimia la care profesorul nici nu stie că sunt la clasa lui deci nu ar fi o problema de absențe.
                -Sigur ca mă bag,ce naiba?Doar nu degeaba s-au inventat orele de chimie,nu?Să mergem!Apropo cine mai vine?
                -Păi vine Bred,Vanessa,Alicia,Conner si Andrea.Cam atât...sorry dar nu am reușit să scap de Andrea.AAA!!!
                -Ce ai patit?Ce s-a intâmplat?
                -Bârfă nouă!!Conner si Andrea!!
                -Nu pot să cred!!Defapt...pff...se potrivesc de minune.Doi retardați.Andrea este persoana pe care o urăsc cel mai mult.De când s-a mutat aici nu a făcut nimic altceva decat să se dea bine pe lângă ca să fie și ea populară,dar nu a avut parte decât de ironiile mele.Iar cu Conner e altă poveste.Are o reputatie de cuceritor,iar singura fată care i-a rezistat am fost eu.Din această cauză tâmpitul are ciudă pe mine și imi răspunde mereu acid dar tot din această cauză tot liceul e in capul lui.
...............................................................................................................................................................

                Dupa ce am ajuns la liceu ne-am intalnit cu restul si am plecat spre parcul in care ne pierdeam timpul.
                -Hei frumoaso si ce faci azi?
                -Pai am patru cursuri iar dupa am doua ore libere.Ce propui?
                -Ce ai zice sa mergem la cumparaturi?
                -Tu?Cumparaturi?
                -Da,uite vreau sa ma insotesti in seara asta la o petrecere si vreau sa iti cumpar o rochie noua.Ce spui?
                -Serios?E perfect!Jen nu-i asa ca ma acoperi diseara?
                -Cum sa nu Bells!Doar pentru ce sunt prietenele?
                -Ah,esti cea mai tare.
                -Ar cam trebui sa mergem daca vrei sa ajungi la urmatoarea ora.Daca te pot pastra numai pentru mine.
                -Oricat de tentant ar fi Bred stii ca nu pot lipsi.Mama mea....
                -Atunci hai sa mergem!
                -Veniti baieti?
                -Nu Bells e in regula mai stam pe aici mergeti.Mi-a facut din ochi.De ce mi-a facut Jen din ochi?Oo gata stiu...Bred.               
                Am mers ceva timp in liniste pana am ajuns pe aleea ce datea spre iesirea din parc.Dar atunci Bred m-a tras de mana si ne-am intreptat spre vechea casuta,fosta atractie pentru copii si in prezent ”cuibusorul nostru de nebunii”.Am ajuns in spatele casutei si atunci m-a lipit de un copac si a inceput sa-mi sarute fiecare particica de piele expusa.
                -Nu am mai facut-o de mult nu crezi?
                -Defapt,chiar imi era dor.
...............................................................................................................................................................

                L-a inceputul urmatorului curs(nu detaliez scena precedenta)
                -Hei Bells!
                -Buna Vanessa.
                -V-am vazut pe tine si pe Bred plecand singuri.Ce ati facut acolo nebunilor?
                Vanessa-cea mai usuratica fata din scoala inebunita dupa toti baietii care au privit-o vreodata,nu se lasa niciodata pana nu o face cu tot liceul,3tentative cu Bred niciodata cu succes.Aceasta este Vanessa,iar urmatoarea oara cand va mai incerca ceva cu el va fi o Vanessa cu putin machiaj mov destul de natural.
                -Tot ce este evident Vanessa sau stai...tu nu prea te descurci la ghicitori,nici macar cand iti spun clar „Stai-departe-de-noi” sau vei avea o programare la salonul de infrumusetare ” à la Bella”.Succes!
                -Ok!Am inteles!A plecat repede uitandu-se in jos.Probabil ca astazi sunt destul de irascibila daca am reusit sa o cumintesc pana si pe mironosita asta.
                -Bells ce a fost asta,fato?!Eu ridic pur si simplu din umeri.
                -Cred ca sunt in forma astazi.Radem amandoua si ne intreptam spre urmatoarea ora de curs.
                -Hei!Merci pentru ca m-ai anuntat atunci.Dar de unde ai stiut?
`              -Ei bine,este un lucru care l-am aflat de curand si care inca nu ti l-am spus.Era serioasa iar asta la ea insemna ca ce avea sa imi spuna avea sa fie o adevarata tornada.Jen mereu face haz de necaz si nu lasa nimic sa o raneasca.Cel putin incearca de majoritate datilor chiar reuseste.
                -Spune-mi,te rog!Ma sperii,Jen.
                -Vino!Ne-am asezat pe o banca si isi fraca mainile cautandu-si cuvintele.
                -Haide!Stii ca orice ar fi imi vei putea spune oricand despre orice ar fi vorba.Nu te-am criticat si nu te voi critica niciodata in deciziile tale.
                -Am aflat de curand si chiar nu vreau sa te superi pe mine ca nu ti-am spus pana acum.
                -Asta nu se va intampla.
                -Promiti?am dat din cap aprobator si am indemnat-o din gesturi sa continue.De curand tatal meu s-a intors din Seattle si a venit sa stea la noi pentru cateva zile.Doar ca nu a venit singur ci a venit sa mi-l prezinte pe...pe fratele meu vitreg.Aproape ca s-a inecat la ultima parte a propozitiei.
                -Stai putin...asta insemna ca Ben e...
                -Da.El este fratele meu.
                Am deschis gur sa spun ceva dar am inchis-o la loc asta de cateva ori.Nu puteam intelege cum de ei doi puteau fi macar verisori.Pur si simplu m-am blocat neputand sa asimilez informatiile primite.Jen se uita la mine asteptand orice fel de reactie de la mine.In acel moment ma simteam pur si simplu tradata,tradata de Ben,tradata de Jen si stiam ca s-ar putea sa spun lucruri pe care le voi regreta mai tarziu asa ca am plecat pur si simplu fara sa ma uit inapoi.In drumul meu spre nicaieri m-am intersectat cu Ben iar in aceste momente nu imi doream decat ca el sa treaca pe langa mine ca si cum nu mar cunoaste si sa ma lase singura cu propia mea minte incurcata.
                -Bella!Bella,ce s-a intamplat?Nu am raspuns doar am trecut ca fulgerul pe langa el dar deajuns incat sa prind un schimb de priviri cu subinteles intre el si Jenifer .
                Dupa ce am ajuns in partea linistita si nu atat de populata a campusului m-am rezemat de zidul liceului si am alunecat incet pana cand am ajuns pe pamantul tare si rece.Eram confuza , pierduta,dezamagita de prietenii mei pe care nu am crezut ca sunt in stare sa ma tradeze.Mi-au ascuns un lucru foarte important , iar daca era vorba de timp asta nu ar fi fost o problema pentru ca Jen ma cunoaste indeajuns cat sa stie ca nu sunt chiar stana de piatra pe care o vad ceilalti si daca ar fi vrut sa vorbeasca cu mine despre asta ar fi facut-o.Vroiam  sa plec de aici dar nu stiam incotro sa ma indrept.De mult se auzise soneria de intrare la ore asa ca drumul era liber.Nu mi-as dori sa dau peste cineva in starea asta sau toata reputatia mea ar fi distrusa si as fi o tinta sigura pentru hienele care mor de nerabdare sa aiba un motiv de barfa si batjocura la adresa mea.Am intrat in scoala,mi-am luat lucrurile si am pornit spre plaja.Liceul se afla aproape de plaja din Malibu,iar acolo se afla un loc pe care l-am gasit acum doi ani ascuns printre stanci in care ma refugiam cand aveam nevoie de o pauza de la viata mea obositoare nelipsita de evenimente neplacute zi de zi.Mai aveam cativa metri si eram afara cand un aiurit in graba lui sa ajunga la ora a dat peste mine iar cotactul brutal cu corpul lui m-a facut sa aterizez pe jos.
                -Nu vezi pe unde mergi sau care e problema ta.
                -Oh!Imi pare rau doar ca sunt nou aici si mi-a fost greu sa gasesc sala de clasa si ma grabeam sa nu intarzii pentru a face o impresie proasta.Apropo,eu sunt Edward.Tu esti...?
                -Vrei sa taci doua secunde?Nu imi pasa ce  vroiai sau cine esti tu.Doar fi mai atent pe unde mergi si sa nu indrasnesti sa spui cuiva ca mai vazut caci...
                Cand am ridicat capul pur si simplu cuvintele mi-au ramas in gat.Frumusetea lui mi-a taiat respiratia dar el nu putea sa vada asta.Nimeni nu putea.Trebuia doar sa ma adun si sa plec cat mai repede de aici.
                -...nu stii ce te asteapta la colt.Am terminat eu hotarata sau cel putin asa vroiam sa par.Nu-mi vine sa cred ca o asemenea frumusete exista doar ca asta nu se putea intampla.Trebuia sa mi-l scot din minte cat mai repede posibil nu pot fi catalogata ca o vulgara care fuge dupa doi iepuri.
                Am ajuns la locul meu special,mi-am pus lucrurile destul de departe de apa pentru a nu fi udate si m-am intins pe nisipul cald ascultand oceanul.Tot timpul sunetul valurilor care se sparg de tarm are un efect calemant asupra mintii mele incurcate.Pur si simplu stateam acolo si nu ma gandeam decat la albastrul cerului si al marii ce parca se suprapuneau si cum acea noanta era foarte apropiata de culoarea ochilor lui Edward...Edward,pana si numele este unul special ce il gasesti numai in romanele de dragoste ce le citeam in timpul verilor la bunicii mei cand eram mai mica.Imi placea locul asta.Era atat de linistitor ,iar fiind doar in preajma apei ma simteam sigura pe mine sa fiu eu insami.Stiam ca nu ma voi putea minti niciodata facandu-ma sa cred ca cea de la scoala sunt chiar eu si faptul ca Ben nu observase asta ma facea sa cred ca el ori e prea naiv ori chiar nu ii pasa sa ma cunoasca destul incat sa vada acest lucru.Dar in sfarsit puteam fi singura si aveam tot timpul din lume sa ma gandesc la toate nestiind nimeni unde sa ma gaseasca...sau aproape nimeni.
                -Stiam ca te voi gasi aici.Mereu cand esti suparata sau doar obosita de mascarada din fiecare zi te refugiezi in „coltul tau de rai”.
                -Nu vreau sa discut cu nimeni.am raspuns eu rece.
                -Nu vorbi asas.Stii ca la un moment dat tot va trebui sa vorbim despre asta.
                -Prefer mai tarziu.Acum tot ce vreau e sa fiu singura.
                -Te rog!Nu mai puteam continua mult asa si ea stia foarte bine ca mai aveam putin si cedam si se agata de asta.Asculta-ma doar!
                -Bine.spun infranta.De ce nu mi-ai spus pana acum?o intreb cu repros.
                -Nu am avut curajul sa impartasesc faptul ca tatal meu a avut o aventura cu mama lui Ben la numai 2 luni de la nasterea mea si ca in tot acest timp a avut doua familii.Imi pare rau!Stiu ca as fi putut avea incredere in tine dar pur si simplu nu imi puteau iesi cuvintele pe gura.Negam cu desavarsire adevarul desi stiam ca asta doar va prelungi tortura.
                Nu pot sa cred ca am fost atat de imatura si am reactionat atat de prosteste fara ca macar sa o las sa imi explice situatia.Dar asta nu schimba faptul ca amandoi stiau si ca niciunul nu a avut bunavointa sa imi spuna adevarul.Oricat as vrea inca nu o pot ierta.Trebuia sa ma indepartez de ei pentru o vreme.Imi voi limpezi gandurile iar cand voi fi pregatita sa trec peste tradarea lor ma voi intoarce.

luni, 9 mai 2011

Capitolul 11

Dupa ce i-am explicat in detaliu lui Emmet despre ce discutasem cu Black si toata povestea asta incurcata ca de obicei mi-a spus ca va fi alaturi de mine si ma va sprijini in toata nebunia asta.Am decis ca intai sa merg intr-o „vizita” la tata,iar in timp ce eu voi fi la el daca Jacob nu ma contacteaza il voi suna pentru adresa tatalui Bellei si daca este aceiasi cu cea a tatalui meu...ei bine,va avea de dat niste explicatii!
         Inca nu imi vine sa cred in ce incurcatura m-am bagat.Nu pot spune ca viata mea este prea perfecta pentru a fi tulburata de astfel de vesti dar simpla posibilitate ca toate astea sa fie adevarate ar fi o intreaga intorsatura de situatie.Vestea ca Bella ar fi sora mea ar fi cu doua taisuri:as fi nespus de bucuroasa sa mai am inca o sora m-ai ales daca aceasta este Bella dar aceasta veste ar zdruncina-o mai mult decat poate ea suporta.
Drumul a durat putin peste o zi si cand am ajuns ne-am cazat la un hotel si ne-am odihnit peste noapte,iar datorita oboselii de pe drum am dormit ca un prunc.A doua zi dimineata m-a trezit un minunat miros de cafea.Am deschis ochii incet iar razele soarelui imi luminau fata dar nu am putut sa ma bucur prea mult de privistea ce se vedea la fereastra deoarece doua ciocanituri in usa au rupt vraja creata de florile de magnolie.

In camera intra Emmet cu o tava de mancare.

         -Ce face frumoasa adormita astazi?Destul de flamanda presupun.

         -Da,presupui bine.Sa vedem ce avem noi aici.Wow,un adevarat festin.Se pare ca ai muncit mult pentru asta.Pe tava aveam cafeaua,paine cu unt si dulceata,un ou,un mar,suc de portocale si in mijloc o floare.Atat de dragut,iar ca drept multumire i-am dat un sarut suav pe buze. 

-Doar atat primeste marele ursulet pentru munca depusa?a pus un botic de catelus caruia e greu sa ii rezisti.

             -Intai sa vedem daca ai facut o treaba buna aici.

-Trebuie sa mananci destul de bine avem o zi lunga astazi.Eu ma duc sa ma schimb iar tu sa mananci tot,bine?

         -Nu te intoi de asta.

BPOV

         Intr-o camera luminoasa,destul de incapatoare si mobilata pe gustul statea pe un scaun de piele in spatele unui birou un barbat imbracat elegant dar cu o expresie distrusa .

         -Cum ai putut, tata?Tata?!Rosalie?Ce facea ea aici si de ce ii spunea acelui barbat tata?

         -Iarta-ma fata mea doar lasama sa iti explic,te rog!

         -Ce sa imi explici?Faptele tale spun destule.Nu mai am nevoie si de amanuntele vietii tale picante impartita intre mama si acea femeie.

         -Iubito!Poate ar fi mai bine sa te linistesti si sa il asculti.Emmet?Si el?Ce se intampla aici si despre ce tot vorbesc?

         -Draga mea relatia mea cu mama nu a mers asa ca am decis sa divortam.Ea nu a vrut sa mai stie nimic de mine asa ca nu m-a lasat sa ma mai apropii de ea.Am divortat iar abia dupa ce am semnat divortul mama ta m-a anuntat ca e insarcinata.Am vrut sa o ajut pana va naste apoi sa trimit pensie alimentara dar dupa cum am mai spus nu m-a lasat.Cand am aflat tot ce s-a intamplat cu mama voastra am decis ca ma voi ocupa eu de voi,dar voi inca erati minori iar mama voastra inainte de accident a decis ca eu sa nu ma pot apropia de voi in nicio circumstanta decat daca voi ma ve-ti cauta.Asa ca mi-am continuat viata intragostindu-ma de Christine dar apoi am aflat ca e casatorita insa asta nu ne-a impiedicat sa ramanem impreuna pana intr-o zi cand a aflat ca a ramas insarcinata cu copilul meu iar atunci a trebuit sa ne departam unul de altul.Ea s-a mutat cu sotul ei in alt oras iar de atunci nu am mai aflat nimic de ea sau de copilul meu.Iar acea femeie cum ii spui tu are o fata,sora ta,pe care ai cunoscut-o...

         -Bella,trezeste-te.

         -Ce s-a intamplat?

         -Pai e deja ora pranzului si tu nu te-ai trezit inca si eram ingrijorata asa ca am urcat sa vad ce faci.Se pare ca nu ai dormit prea bine.Ce s-a intamplat?Ai avut un cosmar?

         -Alice!Ceea ce iti voi spune eu acum este ceva ce nu am spus nimanui si probabil nu o voi face prea curand asta daca nu vreau sa ajung la spitalul de nebuni.Dar hai sa nu deviem de la subiect.Cu o seara inainte de accidentul parintilor mei am avut un vis ce coincide perfect cu accidentul lor,iar de atunci cand se intampla ceva ce schimba sau declanseaza un eveniment important in viata mea.In aceasta noapte am avut o astfel de viziune si ma tem ca cat de curand se va intampla ceva grav in aceasta familie.

         -Ai vrea sa vorbesti despre ce s-a intamplat?

         -Visul meu nu a fost foarte clar de aceasta data si imi este teama sa interpretez ceva din ce s-a intamplat.
        
         -Nu te voi obliga sa faci nimic din ce nu iti doresti doar nu te mai gandi la asta si grabeste-te sa faci un dus.Masa se va servi cat de curand.Dar nu uita,Bella, voi fi mereu aici gata sa te ascult.

         -Iti multumesc, Alice!Chiar apreciez dragostea pe care mi-o oferiti cu totii.M-a sarutat pe obraz si a plecat la fel de repede pe cat a venit.Am decis sa nu ma mai gandesc la visul meu si  sa ma bucur de clipele de bucurie si liniste deoarece presimteam ca in curand va veni o tornada.

...............................................................................................................................................................

         Stiu ca nu am facut o treaba foarte buna de-a lungul povestii si criticile ma vor ajuta pe viitor.Este primul meu Fan-fic de altfel prima mea compozitie.Nici la scoala nu sunt prea buna la romana dar am zis macar sa incerc sa vad ce va iesi.Momentan am inceput sa schitez un nou fan-fic,iar zilele astea voi publica inceputul sa vad daca merita continuat,sper ca in timp sa ma corectez si sa devin din ce in ce mai buna iar criticile negative ajuta cel mai mult daca sunt si fondate.Asa ca fara nici o suparare....continuati sa va lasati parerile pentru a ma ajuta...XOXO O saptamana placuta!

marți, 3 mai 2011

Capitolul 10

Cum puteam sa il parasesc?Cum sa las totul in urma cand el a fost unicul meu sprijit atat de mult timp?Cand eram pe marginea prapastiei el a avut grija sa nu calc gresit si sa ma afund in intuneric ca apoi durerea din sufletul meu invaluindu-ma sa ma distruga incetul cu incetul pentru ca eu nu am fost acolo sa mor odata cu ei.Inca nu gasesc rostul unei vieti fara ei , a unei vieti goale in care numai amintirile pe care inca le pastrez intr-un cufar de aur din mintea mea imi dau posibilitatea sa ii vad pentru inca un moment in care sa le spun ca imi e dor de ei iar cand ele dispar sa imi dau seama ca defapt eu nu voi mai putea lua niciodata legatura cu ei.Nu voi mai putea niciodata sa ii vorbesc mamei despre incertitudinile mele sau despre cei mai frumosi baieti din liceu.Nu il voi mai vedea niciodata pe tata inrosindu-se cand auzea ca voi iesi cu un baiat sau cand incerca sa ma invete sa trag cu o arma iar eu nu faceam decat sa omor pasarile care treceau in teritoriul interzis.Tata mereu imi spunea ca facea asta pentru a putea adormi linistit noaptea stiind ca voi putea sa ma apar de orice nenorocit care ar indrazni sa ma atinga macar cu un deget dar eu l-am dezamagit, i-am dezamagit pe amandoi, m-am dezamagit pe mine lasandu-l sa calce in picioare orgoliul meu.Daca nu era Edward poate inca eram proasta de acum o luna care era o carpa in mainile lui.Fara sa imi dau seama picioarele ma purtau catre camera lui Edward.Ajunsa in fata usi care facea legatura dintre lumea reala si sanctuarul in care se afunda in tot timpul zilei de cand am respins orice atingere fizica dintre noi doi dupa intamplarea din garaj.Eram sigura ca dispozitia lui era numai din vina mea dar asta se va schimba in acest moment pentru ca fara sa imi dau seama in mintea si mai ales in inima mea nutream sentimente puternice pentru el si nu vreau sa traiesc toata viata mea intrebandu-ma „ce ar fi fost daca...?” asa ca am ciocanit incet la incat abia daca mana mea facea contact cu usa dar eram sigura ca el ma auzea perfect.

         -Pleaca!ma gandeam eu ca nu va fi chiar atat de usor asa ca am intrat in camera fare permisiunea lui.Era in pat inconjurat de mii de partituri iar in brate tinea o chitara.Nu stiam ca el canta la chitara.Da,se pare ca eu nu prea stiam nimic despre el dar cand a ridicat capul sa ma priveasca in ochii lui nu se afla doar curiozitatea de a sti cine a indraznit sa ii profaneze sanctuarul ci era si furie,ura,nervozitate dar sentimentul care il distrugea pe dinauntru era durerea,durerea iubiri neimpartasite,durerea respingerii,durerea de a sti ca orice sansa ai fi avut s-a spulberat intr-o fractiune de secunda, acea durere care te facea sa realizezi ca toate usile s-au inchis pentru tine si ca niciodata nu se vor mai deschide dar eu vroiam sa fac asta.Vroiam sa deschid din nou acele usi pentru el.

         -Daca ai venit pentru a-mi spune cat de mult ma dispretuiesti si cat de mult urasti sa ma vezi in fiecare zi te poti intoarce inapoi pentru stiu acest lucru dar ceea ce tu nu stii e cat de mult ma doare asta.Ma doare sa stiu ca inca il iubesti pe acel nenorocit si ca eu care am facut totul pentru a-ti castiga increderea si dragostea  sunt un nimic in fata ta.Doare al nibi de tare sa stiu ca sunt doar o umbra pe care calci fara a te uita inapoi daca acea umbra inca isi mai urmeaza posesorul sau daca calcand pe ea ai indepartat-o chiar de stapanul ei facand-o sa te urmeze oriunde ai merge si orice ai face orice ai zice nu va pleca niciodata.

         -Edward...am reusit eu sa spun.Edward cuvintele tale ma ranesc enorm si te ranesc si pe tine.Opreste-te!Am venit pentru a implora iertarea ta pentru ca stiu ca oricat as cersi iubirea ta pentru mine nu va mai exista niciodata pentru ca o proasta ce sunt am reusit sa o distrug inainte de a o putea avea.

         -Nu are niciun rost.Nimic nu mai are rost de ceva vreme in viata mea.Muzica este singura mea cale de a ma usura pentru macar cateva momente de povara care mi-a fost dat s-o car.Iertarea mea nu era nicio valoare pentru tine si nu vrea sa iti pierzi timpul tau facandu-ma pe mine sa inteleg ca nu vei simti niciodata ceea ce simt eu pentru tine.Fi fericita si astfel voi fi si eu stiind ca dandu-ma din drumul tau ai reusit sa fii fericita.

         -Edward eu nu voi putea fi niciodata fericita daca tu nu esti.

         M-am apropiat de patul lui i-am luat fata in maini si fortandu-l sa se uite in ochii mei pentru a se convinge ca nu mint am spus:

         -Edward,te iubesc!apoi l-am sarutat.A fost un sarut delicat dar plin de sentimente.Nu as fi vrut sa ma despart niciodata de acele buze pline dar un om are nevoie si de aer asa ca am fost nevoita.

         Ma simteam atat de bine in bratele lui calde,ma sinteam protejata si implinita.Stiam ca nu ma va parasi niciodata si ca m-a iertat pentru toata durerea pe care i-am provocat-o.Eram bucuroasa ca am facut cea mai buna alegere de a vorbi cu el si de a clarifica lucrurile.

         -Vino!Vreau sa asculti ceva.am coborat la parter si el s-a indreptat spre pianul negru ce trona in fata peretelui de ferestre,s-a aseazat pe bancuta si a batut cu palma spatiul gol pentru mine.M-am dus si m-am asezat langa el.Mainile lui au inceput un dans deasupra clapelor formand o melodie uimitoare.Era o melodie lenta,trista dar in acelasi timp era si rapida iti dadea senzatia de fericire,bucurie si implinire.

         -Este uimitoare!Cum se numeste?

         -Acest cantec l-am creat pe personalitate ta,trista dar mereu pregatita sa ii faci pe cei din jur bucurosi.Sufletul tau bun m-a uimit din primul moment,nu credeam ca exista o fiinta atat de buna iar caracterul tau este foarte imprevizibil.Tu niciodata nu faci ce m-as astepta sa faci,tot timpul sunt cu un pas in urma fata de tine.

         -Asta sunt eu!un zambet urias era pe chipul lui.Nici nu imi dadusem seama cat de mult imi lipsise acest zambet ingeresc.

         -Bella!am ridicat capul instinctiv auzindu-mi numele.

         -Te iubesc!si ma sarutat gingas pe buze.L-am sarutat si eu mai pasional apoi i-am soptit in ureche:

         -E singurul lucru la care visez.

         -Fiule,ce minune cereasca te-a facut sa canti din nou la pian?se auzise o voce dulce din capul scarilor...era Esme.Ea este mama pe care am pierdut-o cativa ani in urma.Pot spune ca in ea regasesc iubirea si intelegerea mamei mele.Ne-am ridicat si am mers catre ea imbratisati iar cand am ajuns langa ea Edward i-a raspuns cu vocea sa cea dulce.

         -Se pare ca acest inger a adus cu el cheia de la colivia in care ma aflam de mai mult de 2 ani,mama!

         -O,dragilor!la auzul cuvintelor lui pe obrajii ei puteai sesiza doua urme lasate de lacrimile care isi urmau drumul dat in jos pe fata sa minunata.

         -Ma bucur atat de mult Bella ca ai reusit sa imi readuci fiul in familia pe care uitase ca poate conta oricand si sper din tot sufletul ca vei vinde acel apartament urat din centrul orasului pentru a reveni in caminul tau Edward acum ca voi avea o noua fica in casa mea,un nou motiv sa zambesc.

         -Sigur ca da,mama!Sa nu ai nici cea mai mica indoiala ca voi lasa aceasta comoara sa imi scape printre degete asa usor.a spus el fericit apoi a plasat un sarut usor pe fruntea mea.

............................................................................................................

         -Bella!Am ajuns!striga Rose de la intrare.

         -Vin acum!

         -Ajuta-ma sa duc astea sus la tine in camera.

         -OK!Dar ai luat numai ce ti-am spus eu?

         -Poate cateva lucruri in plus.Nimic important stai calma!A!Si vezi ca in geata cea albastra ai un set nou de machiaj.Aveai nevoie!

         -Rose, tu nu te schimbi niciodata nu-i asa?

         -Ce pot sa spun...asta sunt eu.Uite!Eu trebuie sa plec cateva zile.E o problema urgenta dar ma voi intoarce cat de repede pot.Promit!

         -Sa ai grija,bine?

         -Mereu am!si a coborat scarile.Sunt sigura ca imi va fi enorm de dor de ea.

RPOV

         Imi pare atat de rau ca trebuie sa o mint pe Bells dar nu pot sa o fac sa sufere din nou,nu sunt de piatra si daca te uiti in ochii ei parca poti vedea incercarile la care a pus-o viata ca un film in fata ochilor.Voi merge si ma voi convinge ca spusele acelui nemernic sunt adevarate iar daca m-a trimis dupa cai verzi va vedea ce inseamna sa ai de-a face cu ROSALIE HALE.Dar ca sa nu fie si mai rea calatoria asta in voi tara si pe dragul meu Emmy dupa mine.

         -Emmet!!!Statea pe canapea si se uita la televizor.

         -Ce??Ce?!Ce s-a intamplat?din cauza sperieturii a avut parte de un sarut cu podeaua asa ca m-am dus sa il ajut, in fond era vina mea.

         -Vino trebuie sa plecam urgent intr-o calatorie.

         -Cum?Unde mergem si ce e cu graba asta?

         -Gura!Si mergi odata mai repede iti explic pe drum.In sfarsit si-a revenit si a mers fara a mai fi nevoie sa-l trag dupa mine.La cat e de mare la fel de greu intelege un lucru.

         -Deci acum imi spui ce inseamna toate astea?iesisem deja pe autostrada iar Emmet ma privea insistent asteptand explicatii.