Prewiew

Trr...trr....alarmă tampită!Cum strică ea somnul tuturor tulburându-le visele.O altă zi.O nouă zi de plictiseală la liceu.Cine oare la inventat?Viata mea e cam așa:mă numesc Bella,iar față de mama mea si profesori sunt copilul perfect si fără cusur,iar in fata prietenilor mei sunt cea mai cool tipă din liceu cu care oricare tip ar vrea să fie.Dar cum eu am doar gusturi bune sunt cu cel mai popular tip din școală si căpitanul echipei de fotbal.

                -Scumpo!Trezește-te doar nu vrei să intarzii la scoală,nu?se putea să nu mă intrerupă mama din prezentarea vieți mele „perfecte”.

                -Sunt gata de mult mamă doar mă uitam pe lectii.am si fugit la dus.Când am fost gata am coborat la bucătărie unde se afla mama,am luat o gură de cafea,i-am dat un sarut pe obraz si am iesit pe usă.

                Pe drum spre școală m-am oprit la un magazin de imbrăcăminte am luat o bluza decoltata,o pereche de jeansi strâmti si o pereche de pantofi cu toc si am intrat in cabină m-am imbracat,iar inainte să plec m-am machiat.Am iesit si am plătit la casa tot ce trebuia si am plecat la scoală.Asta se intamplă in zilele in care imi e prea lene să mă mai strecor in baia fetelor eu „cea perfecta”,să mă schimb si apoi să ies ca eu,cea mai populară fată.Pe drum spre școală m-am intalnit cu cea mai bună prietenă a mea Jenifer pe care o cunosc de cand eram deo schioapă.Ea este singura care imi stie secretul.

                -Hei Jen!Aici!

                -Bells,ce faci?

                -Eh,uite dau si eu pe la liceu tu?

                -Pai mă gândeam să dăm o tură si apoi ajungem si la ore.Tu le zici că ai avut probleme cu „masina” ,iar la mine nu e nevoie de scuze.Să spună merci că vin la orele lor plictisitoare.

                La Jen să dăm o tură=să ardem cam trei tigari si un litru de tequila.Ăsta era ritualul ei din fiecare zi de școală câteodată mergeam si eu in zilele când aveam prima oră chimia la care profesorul nici nu stie că sunt la clasa lui deci nu ar fi o problema de absențe.

                -Sigur ca mă bag,ce naiba?Doar nu degeaba s-au inventat orele de chimie,nu?Să mergem!Apropo cine mai vine?

                -Păi vine Bred,Vanessa,Alicia,Conner si Andrea.Cam atât...sorry dar nu am reușit să scap de Andrea.AAA!!!

                -Ce ai patit?Ce s-a intâmplat?

                -Bârfă nouă!!Conner si Andrea!!

                -Nu pot să cred!!Defapt...pff...se potrivesc de minune.Doi retardați.Andrea este persoana pe care o urăsc cel mai mult.De când s-a mutat aici nu a făcut nimic altceva decat să se dea bine pe lângă ca să fie și ea populară,dar nu a avut parte decât de ironiile mele.Iar cu Conner e altă poveste.Are o reputatie de cuceritor,iar singura fată care i-a rezistat am fost eu.Din această cauză tâmpitul are ciudă pe mine și imi răspunde mereu acid dar tot din această cauză tot liceul e in capul lui.

...............................................................................................................................................................

                Dupa ce am ajuns la liceu ne-am intalnit cu restul si am plecat spre parcul in care ne pierdeam timpul.

                -Hei frumoaso si ce faci azi?

                -Pai am patru cursuri iar dupa am doua ore libere.Ce propui?

                -Ce ai zice sa mergem la cumparaturi?

                -Tu?Cumparaturi?

                -Da,uite vreau sa ma insotesti in seara asta la o petrecere si vreau sa iti cumpar o rochie noua.Ce spui?

                -Serios?E perfect!Jen nu-i asa ca ma acoperi diseara?

                -Cum sa nu Bells!Doar pentru ce sunt prietenele?

                -Ah,esti cea mai tare.

                -Ar cam trebui sa mergem daca vrei sa ajungi la urmatoarea ora.Daca te pot pastra numai pentru mine.

                -Oricat de tentant ar fi Bred stii ca nu pot lipsi.Mama mea....

                -Atunci hai sa mergem!

                -Veniti baieti?

                -Nu Bells e in regula mai stam pe aici mergeti.Mi-a facut din ochi.De ce mi-a facut Jen din ochi?Oo gata stiu...Bred.               

                Am mers ceva timp in liniste pana am ajuns pe aleea ce datea spre iesirea din parc.Dar atunci Bred m-a tras de mana si ne-am intreptat spre vechea casuta,fosta atractie pentru copii si in prezent ”cuibusorul nostru de nebunii”.Am ajuns in spatele casutei si atunci m-a lipit de un copac si a inceput sa-mi sarute fiecare particica de piele expusa.

                -Nu am mai facut-o de mult nu crezi?

                -Defapt,chiar imi era dor.

...............................................................................................................................................................

                L-a inceputul urmatorului curs(nu detaliez scena precedenta)

                -Hei Bells!

                -Buna Vanessa.

                -V-am vazut pe tine si pe Bred plecand singuri.Ce ati facut acolo nebunilor?

                Vanessa-cea mai usuratica fata din scoala inebunita dupa toti baietii care au privit-o vreodata,nu se lasa niciodata pana nu o face cu tot liceul,3tentative cu Bred niciodata cu succes.Aceasta este Vanessa,iar urmatoarea oara cand va mai incerca ceva cu el va fi o Vanessa cu putin machiaj mov destul de natural.

                -Tot ce este evident Vanessa sau stai...tu nu prea te descurci la ghicitori,nici macar cand iti spun clar „Stai-departe-de-noi” sau vei avea o programare la salonul de infrumusetare ” à la Bella”.Succes!

                -Ok!Am inteles!A plecat repede uitandu-se in jos.Probabil ca astazi sunt destul de irascibila daca am reusit sa o cumintesc pana si pe mironosita asta.

                -Bells ce a fost asta,fato?!Eu ridic pur si simplu din umeri.

                -Cred ca sunt in forma astazi.Radem amandoua si ne intreptam spre urmatoarea ora de curs.

                -Hei!Merci pentru ca m-ai anuntat atunci.Dar de unde ai stiut?

`              -Ei bine,este un lucru care l-am aflat de curand si care inca nu ti l-am spus.Era serioasa iar asta la ea insemna ca ce avea sa imi spuna avea sa fie o adevarata tornada.Jen mereu face haz de necaz si nu lasa nimic sa o raneasca.Cel putin incearca de majoritate datilor chiar reuseste.

                -Spune-mi,te rog!Ma sperii,Jen.

                -Vino!Ne-am asezat pe o banca si isi fraca mainile cautandu-si cuvintele.

                -Haide!Stii ca orice ar fi imi vei putea spune oricand despre orice ar fi vorba.Nu te-am criticat si nu te voi critica niciodata in deciziile tale.

                -Am aflat de curand si chiar nu vreau sa te superi pe mine ca nu ti-am spus pana acum.

                -Asta nu se va intampla.

                -Promiti?am dat din cap aprobator si am indemnat-o din gesturi sa continue.De curand tatal meu s-a intors din Seattle si a venit sa stea la noi pentru cateva zile.Doar ca nu a venit singur ci a venit sa mi-l prezinte pe...pe fratele meu vitreg.Aproape ca s-a inecat la ultima parte a propozitiei.

                -Stai putin...asta insemna ca Ben e...

                -Da.El este fratele meu.

                Am deschis gur sa spun ceva dar am inchis-o la loc asta de cateva ori.Nu puteam intelege cum de ei doi puteau fi macar verisori.Pur si simplu m-am blocat neputand sa asimilez informatiile primite.Jen se uita la mine asteptand orice fel de reactie de la mine.In acel moment ma simteam pur si simplu tradata,tradata de Ben,tradata de Jen si stiam ca s-ar putea sa spun lucruri pe care le voi regreta mai tarziu asa ca am plecat pur si simplu fara sa ma uit inapoi.In drumul meu spre nicaieri m-am intersectat cu Ben iar in aceste momente nu imi doream decat ca el sa treaca pe langa mine ca si cum nu mar cunoaste si sa ma lase singura cu propia mea minte incurcata.

                -Bella!Bella,ce s-a intamplat?Nu am raspuns doar am trecut ca fulgerul pe langa el dar deajuns incat sa prind un schimb de priviri cu subinteles intre el si Jenifer .

                Dupa ce am ajuns in partea linistita si nu atat de populata a campusului m-am rezemat de zidul liceului si am alunecat incet pana cand am ajuns pe pamantul tare si rece.Eram confuza , pierduta,dezamagita de prietenii mei pe care nu am crezut ca sunt in stare sa ma tradeze.Mi-au ascuns un lucru foarte important , iar daca era vorba de timp asta nu ar fi fost o problema pentru ca Jen ma cunoaste indeajuns cat sa stie ca nu sunt chiar stana de piatra pe care o vad ceilalti si daca ar fi vrut sa vorbeasca cu mine despre asta ar fi facut-o.Vroiam  sa plec de aici dar nu stiam incotro sa ma indrept.De mult se auzise soneria de intrare la ore asa ca drumul era liber.Nu mi-as dori sa dau peste cineva in starea asta sau toata reputatia mea ar fi distrusa si as fi o tinta sigura pentru hienele care mor de nerabdare sa aiba un motiv de barfa si batjocura la adresa mea.Am intrat in scoala,mi-am luat lucrurile si am pornit spre plaja.Liceul se afla aproape de plaja din Malibu,iar acolo se afla un loc pe care l-am gasit acum doi ani ascuns printre stanci in care ma refugiam cand aveam nevoie de o pauza de la viata mea obositoare nelipsita de evenimente neplacute zi de zi.Mai aveam cativa metri si eram afara cand un aiurit in graba lui sa ajunga la ora a dat peste mine iar cotactul brutal cu corpul lui m-a facut sa aterizez pe jos.

                -Nu vezi pe unde mergi sau care e problema ta.

                -Oh!Imi pare rau doar ca sunt nou aici si mi-a fost greu sa gasesc sala de clasa si ma grabeam sa nu intarzii pentru a face o impresie proasta.Apropo,eu sunt Edward.Tu esti...?

                -Vrei sa taci doua secunde?Nu imi pasa ce  vroiai sau cine esti tu.Doar fi mai atent pe unde mergi si sa nu indrasnesti sa spui cuiva ca mai vazut caci...

                Cand am ridicat capul pur si simplu cuvintele mi-au ramas in gat.Frumusetea lui mi-a taiat respiratia dar el nu putea sa vada asta.Nimeni nu putea.Trebuia doar sa ma adun si sa plec cat mai repede de aici.

                -...nu stii ce te asteapta la colt.Am terminat eu hotarata sau cel putin asa vroiam sa par.Nu-mi vine sa cred ca o asemenea frumusete exista doar ca asta nu se putea intampla.Trebuia sa mi-l scot din minte cat mai repede posibil nu pot fi catalogata ca o vulgara care fuge dupa doi iepuri.

                Am ajuns la locul meu special,mi-am pus lucrurile destul de departe de apa pentru a nu fi udate si m-am intins pe nisipul cald ascultand oceanul.Tot timpul sunetul valurilor care se sparg de tarm are un efect calemant asupra mintii mele incurcate.Pur si simplu stateam acolo si nu ma gandeam decat la albastrul cerului si al marii ce parca se suprapuneau si cum acea noanta era foarte apropiata de culoarea ochilor lui Edward...Edward,pana si numele este unul special ce il gasesti numai in romanele de dragoste ce le citeam in timpul verilor la bunicii mei cand eram mai mica.Imi placea locul asta.Era atat de linistitor ,iar fiind doar in preajma apei ma simteam sigura pe mine sa fiu eu insami.Stiam ca nu ma voi putea minti niciodata facandu-ma sa cred ca cea de la scoala sunt chiar eu si faptul ca Ben nu observase asta ma facea sa cred ca el ori e prea naiv ori chiar nu ii pasa sa ma cunoasca destul incat sa vada acest lucru.Dar in sfarsit puteam fi singura si aveam tot timpul din lume sa ma gandesc la toate nestiind nimeni unde sa ma gaseasca...sau aproape nimeni.

                -Stiam ca te voi gasi aici.Mereu cand esti suparata sau doar obosita de mascarada din fiecare zi te refugiezi in „coltul tau de rai”.

                -Nu vreau sa discut cu nimeni.am raspuns eu rece.

                -Nu vorbi asas.Stii ca la un moment dat tot va trebui sa vorbim despre asta.

                -Prefer mai tarziu.Acum tot ce vreau e sa fiu singura.

                -Te rog!Nu mai puteam continua mult asa si ea stia foarte bine ca mai aveam putin si cedam si se agata de asta.Asculta-ma doar!

                -Bine.spun infranta.De ce nu mi-ai spus pana acum?o intreb cu repros.

                -Nu am avut curajul sa impartasesc faptul ca tatal meu a avut o aventura cu mama lui Ben la numai 2 luni de la nasterea mea si ca in tot acest timp a avut doua familii.Imi pare rau!Stiu ca as fi putut avea incredere in tine dar pur si simplu nu imi puteau iesi cuvintele pe gura.Negam cu desavarsire adevarul desi stiam ca asta doar va prelungi tortura.

                Nu pot sa cred ca am fost atat de imatura si am reactionat atat de prosteste fara ca macar sa o las sa imi explice situatia.Dar asta nu schimba faptul ca amandoi stiau si ca niciunul nu a avut bunavointa sa imi spuna adevarul.Oricat as vrea inca nu o pot ierta.Trebuia sa ma indepartez de ei pentru o vreme.Imi voi limpezi gandurile iar cand voi fi pregatita sa trec peste tradarea lor ma voi intoarce.